Conflict biologic versus conflict emoțional / psihic

O clarificare terminologică în paradigma NMG

În primul rând voi cita din cartea dr. Hamer, exact cum a scris el cele trei criterii ale primei legi biologice și cum a descris sindromul Dirk Hamer (DHS – abrevierea general acceptată).

„Primul criteriu
Orice Program Special Biologic Semnificativ (SBS) își are originea într-un DHS (Sindromul Dirk Hamer), care reprezintă o experiență de șoc conflictual severă, foarte acută, dramatică și trăită în izolare, ce are loc simultan pe cele trei niveluri: psihic – creier – organ.

Al doilea criteriu
Conflictul biologic, în momentul DHS-ului, determină localizarea SBS-ului în creier sub forma așa-numitului Focar Hamer (HH – Hamerscher Herd), precum și localizarea organului corespunzător sub forma unui cancer sau a unui echivalent de cancer, cu un Focar Organic Hamer (HOH – Hamerscher Organ Herd).

Al treilea criteriu
Evoluția SBS-ului pe toate cele trei niveluri (psihic – creier – organ), de la DHS până la rezolvarea conflictului (conflictoliză = CL), precum și criza epileptică/epileptoidă aflată la apogeul fazei PCL (faza de vindecare) și revenirea la normalizare (normotonie), se desfășoară sincron!

O astfel de experiență surprinde persoana nepregătită, ca și cum ar fi lovită de un șoc. Aici nu vorbim despre grijile, problemele sau dificultățile de zi cu zi, deoarece la necazurile obișnuite ale vieții ne putem adapta și pentru ele ne putem pregăti. Ceea ce contează aici este momentul de surpriză al unei experiențe dramatice. Persoana este afectată până în miezul ființei și al personalității sale; de aceea o numim Conflict Biologic, iar în acel moment omul se regăsește complet singur. Nu poate sau nu reușește să vorbească despre aceasta, să „se descarce” (izolativ). Mintea conștientă sau gândirea noastră logică sunt inutile în acel moment. Simțim și trăim un șoc. Asta este suficient, și asta este tot ce contează.”

Interpretarea textului

Și acum hai să înțelegem cât mai bine textul de mai sus și cum a fost el modificat.

De multe ori văd în articole, comentarii și în tot felul de alte locuri că se confundă termenii.

Oamenii întreabă ce conflict emoțional au avut de s-au îmbolnăvit.

Unii încep să prezinte simptomatologie (ați auzit de nocebo) atunci când se vorbește despre anumite experiențe.

De ce?

Pentru că ei nu au înțeles de fapt cel mai important lucru.
În paradigma NMG, atunci când se vorbește de modificări în organism, se folosește termenul de CONFLICT BIOLOGIC, nu de emoții, conflicte emoționale, stres psihic și așa mai departe.

Da, un conflict biologic este în esență un șoc emoțional. Dar nu orice șoc emoțional e conflict biologic.

Dar prima lege biologică nu spune că orice șoc emoțional poate declanșa boala. De fapt, în cărțile și atlasul dr. Hamer nu apare deloc expresia șoc emoțional, după cum se poate vedea în textul tradus mai sus.

De unde apare confuzia

Aici simt nevoia să fac o precizare importantă.

Expresia „șoc emoțional” nu a apărut din senin și nici nu a fost folosită cu rea-credință. Am preluat-o și eu, la rândul meu, din felul în care acest subiect era explicat frecvent în literatura secundară și în predare, ca formulă de simplificare a noțiunii de conflict biologic. Intenția era una bună: să facem un concept mai ușor de înțeles.

Eu însămi am folosit această formulare pornind de la ideea că se înțelege faptul că nu este vorba despre orice emoție intensă, orice supărare sau orice ceartă, ci despre acel tip de trăire care îndeplinește criteriile conflictului biologic.

Din păcate, în timp, am observat și capcana acestei simplificări.
Când spui „șoc emoțional”, mulți oameni aud doar atât și tind să creadă că orice șoc emoțional intră automat în această categorie. Cu alte cuvinte, se reține expresia, dar se pierd exact criteriile esențiale.

Se poate întâmpla ca cei cărora le transmiteți informații să le audă „parțial” sau „selectiv”.
Nu este intenționat.
Există cuvinte care ne activează o anumită trăire sau stare și atunci mintea conștientă se concentrează pe ele, iar restul nu mai contează. Devine decor. Și așa e scoasă informația din context.

Asta mi-a aprins becul roșu. De aceea am vrut să scriu articolul de față.
Și tot de aceea, în prezent, prefer să folosesc termenul de „conflict biologic” și apoi să explic cât mai clar criteriile lui, mergând cât mai aproape de formulările originale.

Dr. Hamer nu folosește, în formularea primei legi biologice, expresia „șoc emoțional”, ci descrie DHS-ul ca pe „o experiență de șoc conflictual severă, foarte acută, dramatică și trăită în izolare”.

Din acest motiv, cred că este mai corect să spunem lucrurile așa: nu orice șoc emoțional este conflict biologic. În logica acestui model, conflict biologic este doar acea experiență care este trăită ca dramatică, neașteptată și în solitudine.

Cu alte cuvinte, expresia „șoc emoțional” poate fi cel mult o formulare simplificată.
Termenul mai riguros, atunci când sunt îndeplinite criteriile descrise mai sus, este CONFLICT BIOLOGIC.
În mod sigur, termenul CONFLICT EMOȚIONAL/PSIHIC este ERONAT în contextul legilor biologice.

Un conflict biologic este:

1. Dramatic

2. Neașteptat

3. Trăit în izolare (singurătate, solitudine)

Și TOATE CONDIȚIILE TREBUIE SĂ FIE ÎNDEPLINITE.

Dramatic

Și acum să le luăm pe rând, fiecare caracteristică în parte.

Dramatic – o experiență trăită de persoană ca fiind egală cu „sfârșitul lumii”, dacă e să folosim un ton poetic.

La asta e mult de discutat. Ce e dramatic? Până unde trebuie să fie intensitatea, sau ce prag trebuie să treacă pentru ca totul să devină dramatic? Ce e dramatic pentru X, oare e dramatic și pentru Y?

Două exemple

Îți pierzi locul de muncă. E dramatic?

Dacă îți plăcea, dacă nu poți supraviețui fără salariul ăla, dacă nu îți poți găsi un alt loc de muncă, atunci da, poate fi dramatic.

Dar dacă fiecare zi la muncă era doar o altă zi de tortură, dacă salariul ăla nu era exact ce ai tu nevoie, dacă pierderea locului de muncă înseamnă noi oportunități, atunci s-a dus pe apa sâmbetei dramatismul. Deci conform legilor biologice nu e conflict biologic.

Divorțezi. E dramatic?

Dacă îți iubești partenerul / partenera, dacă divorțul înseamnă pierderea resurselor minime pentru supraviețuire (casă, venituri…), dacă pentru tine statutul de persoană căsătorită însemna totul, te definea ca ființă, atunci da, e dramatic.

Dacă în schimb deja te săturaseși de relație, din diferite motive – relație toxică, absența sentimentelor… sau nu ți-ai construit întreaga viață în jurul căsătoriei, atunci nu vorbim de dramatism. Atunci nu e conflict biologic.

Neașteptat

Neașteptat – te-a luat pe nepregătite, te-a prins pe picior greșit, a venit pe nepusă masă, te-a lovit din senin când îți era lumea mai dragă…

Pentru exemplele de mai sus:

Ai fost anunțat: „De mâine nu mai vii la lucru pentru că…”

Na, asta e neașteptat, nu? Nici nu ți-ar fi trecut prin cap că astăzi vei auzi așa ceva. Clar te-a prins pe nepregătite.

Dar dacă deja vezi că firma de multă vreme e „pe butuci” sau relațiile cu șeful devin tot mai tensionate… o astfel de veste nu te prinde pe nepregătite.

La fel ca și divorțul.

Atunci când lucrurile nu mai merg de ceva timp, te cam aștepți. Bine, sunt multe nuanțe și aici și nu le putem lua pe toate în calcul într-un singur articol, dar cred că ați prins ideea.

Dacă în schimb, din punctul tău de vedere, relația de parteneriat mergea „ca unsă”, atunci când partenerul vine și îți cere divorțul te cam „lasă genunchii”. Și atunci când relația nu e neapărat cea mai bună, darămite când tu știi că totul e perfect, vorba aia, ca în Rai. Brusc, ai căzut în Iad.

Trăit în solitudine

Cât despre a trăi în solitudine, aici povestea e și mai lungă.

„Dar toată lumea din jurul meu știe ce am pățit, cât am suferit, prin ce am trecut.”

Așa să fie?

Avem oare nevoie ca ceilalți să știe?
Sau avem nevoie să ne simțim înțeleși?
Să simțim că nu suntem singuri în travaliul emoțional prin care trecem?

De fapt, ceea ce avem nevoie ca să nu trăim durerea în solitudine este să simțim că cineva ne înțelege cu adevărat.

Am aici un exemplu concret: o femeie divorțează, iar prietena ei, care este și ea divorțată, se străduiește să o consoleze. Îi spune „Înțeleg prin ce treci, am trecut și eu prin asta”. Știți care a fost reacția? „Nu ai cum să mă înțelegi, divorțul meu e mai nasol ca al tău. Tu nu ai avut probleme financiare când ai divorțat, tu nu aia și aialaltă…”

Trăia ea conflictul în solitudine? Da, în ciuda faptului că cei din jur știau că suferă, în ciuda faptului că era susținută, ascultată și înțeleasă. Ea nu se simțea așa.

Concluzie

Deci, dragii mei, în concluzie, atunci când vorbiți despre declanșatorul bolii din perspectiva legilor biologice vin și eu cu o rugăminte umilă:

Folosiți termenul de CONFLICT BIOLOGIC, nu cel de conflict emoțional.

Bibliografie

Hamer, Ryke Geerd. Germanic Heilkunde, Introduction. Translated from Germanische Heilkunde, Kurzinformation. 1st edition, 2014; revised and reprinted in December 2023. Amici-di-Dirk / Ediciones de la Nueva Medicina SL. ISBN 978-84-96127-64-7.

Notă importantă

Acest material are caracter exclusiv educativ și explicativ și prezintă o interpretare terminologică din cadrul paradigmei NMG. Informațiile din articol nu trebuie folosite pentru autodiagnostic, amânarea investigațiilor, întreruperea unui tratament sau înlocuirea consultului medical. Pentru simptome, investigații, diagnostic și decizii terapeutice, adresează-te unui medic sau altui profesionist licențiat în sănătate.