Realitate sau iluzie?

De ce corpul reacționează fără să fii în pericol?

Doamne, atâtea știe omul și parcă în anumite situații nu știe nimic…

La asta mă gândeam eu la începutul verii, când tremuram ca frunza așteptând să intru la medicul stomatolog.

Rațional știam că nu mă taie nimeni bucățele, că nu o să fiu torturată, omorâtă și aruncată la groapa comună, dar corpul meu nici nu voia să audă de toate argumentele logice cu care încercam eu să îl „combin”.

Și vorba aia, încă nici nu văzusem medicul, nici scaunul, nici „albinuța” (turbina dentară, aia pe care o știm toți cu numele mic de „freză dentară”) care mi-a bântuit copilăria. Cu toate astea, corpul meu se comporta de parcă trei stomatologI îmi smulgeau toți dinții din gură… fără anestezie… 😊

Și atunci m-am gândit, în timp ce practicam respirația în „cub” (aia cu 4-4-4-4) la soluții practice de a trece peste toate astea. Pentru că eu știu, și cred că știți și voi: corpul reacționează în situații periculoase, dar și la pericole care există doar în mintea noastră.

Când trecutul devine prezent

Acum mai bine de 10 ani stomatologia era pentru unii (sau mulți) dintre noi cu adevărat o experiență dureroasă.

Tehnologiile erau primitive, anestezicele mai puțin eficiente, iar durerea era o constantă. Cel puțin pe la cabinetele stomatologice la care aterizam eu, poate altele or fi fost mai breze.

Corpul meu a învățat să asocieze cabinetul stomatologic cu suferința. A creat o hartă biologică a pericolului.

Știam teoretic că astăzi stomatologia s-a schimbat radical – tehnicile sunt blânde, anestezicele moderne sunt eficiente, iar doctorii lucrează cu grijă și atenție. Prietenele mele m-au asigurat că blândețea și grija sunt pe primul loc la clinica în care mă aflam.

Deci rațional știam că nu voi suferi. Dar corpul meu nu știa asta încă. Și se pare că nu crede pe nimeni pe cuvânt, nici măcar pe mine. Se mai întâmplă când ești mințit constant 😊

Programul biologic de supraviețuire

Ceea ce trăiam în fața cabinetului stomatologic era activarea unui program biologic ancestral – răspunsul de „luptă sau fugă”. Acest mecanism, controlat de subconștient, a evoluat pentru a ne proteja de pericolele reale și iminente.

Când strămoșii noștri se confruntau cu un prădător, corpul trebuia să reacționeze instant: inima pompa sânge către mușchi, respirația se accelera pentru mai mult oxigen, iar toate sistemele se pregăteau pentru acțiune. Nu era timp pentru analiză – supraviețuirea depindea de rapiditatea reacției.

Problema este că acest sistem nu face diferența între un urs care ne urmărește și gândul că urmează să mergem la stomatolog mâine.

Corpul nu minte, dar nici nu analizează

Pentru sistemul nervos autonom, anticiparea unei situații stresante este la fel de reală ca situația în sine.

Când îmi imaginam scaunul stomatologic, creierul activa aceleași căi neuronale ca și cum aș fi fost deja acolo. Hipotalamusul trimitea semnale către glandele suprarenale, care eliberau adrenalină și cortizol.

Rezultatul? Corpul meu trăia experiența stomatologică de câteva ori: o dată când mă gândeam la programare, o dată când mă duceam acolo, și încă o dată în timpul tratamentului. Cel puțin de trei ori mai mult stres decât ar fi fost necesar.

Memoria biologică și reprogramarea ei

Ceea ce face situația și mai complexă este faptul că organismul nostru păstrează o memorie biologică a experiențelor trecute. Fiecare celulă din corpul nostru poartă informația despre ceea ce am trăit. Această memorie nu este doar emoțională – este înscrisă în țesuturile noastre.

Știind asta, am început să lucrez conștient pentru a crea noi experiențe pozitive care să suprascrie vechile memorii.

Am început cu exerciții de respirație profundă înainte de fiecare vizită, am folosit tehnici de tapotare din EFT pentru a calma sistemul nervos, și am fost foarte atentă să observ și să apreciez fiecare experiență pozitivă din cabinet. Și în primul rând, multă conștientizare a traumelor din trecut.

De la frică la încredere

Procesul nu a fost instantaneu, dar a fost eficient. Cu fiecare experiență pozitivă reală – fără durere, cu doctori atenți și tehnici moderne – corpul meu a început să învețe o nouă realitate.

Exercițiile de respirație m-au ajutat să îmi controlez răspunsul automat, iar tapotarea din EFT a fost deosebit de eficientă în calmarea sistemului nervos înainte ca panica să se instaleze.

Astăzi, când merg la stomatolog, corpul meu nu mai reacționează cu frică. A învățat că acest loc nu mai înseamnă durere. Memoria biologică s-a actualizat cu informații noi, pozitive și reale.

Realitatea biologică a schimbării

Paradoxul este că, deși „pericolul” din mintea mea era o iluzie bazată pe experiențe trecute, efectele asupra corpului erau complet reale.

Dar la fel de reale sunt și efectele experiențelor pozitive repetate. Corpul poate învăța să se relaxeze la fel de bine cum a învățat să se tensioneze.

Această experiență mi-a reconfirmat că multe dintre reacțiile noastre aparent „exagerate” sunt răspunsuri biologice normale la stimuli pe care corpul îi percepe ca fiind periculoși, dar că aceste răspunsuri pot fi modificate prin experiențe noi și tehnici adecvate.

---

📌Înțelegerea profundă aduce transformarea:

Astăzi, când îmi amintesc de vechile reacții de panică, realizez cât de important este să înțelegem că nu suntem prizonierii biologiei noastre. Putem lucra cu corpul nostru pentru a crea noi răspunsuri, mai sănătoase și mai adaptate la realitatea prezentă.

Corpul nostru nu ne trădează – pur și simplu vorbește o limbă mai veche decât rațiunea noastră modernă. Dar poate învăța o limbă nouă, dacă îi oferim experiențele potrivite și instrumentele necesare.

Schimbarea este posibilă. Corpul poate învăța să se simtă în siguranță din nou.