“Hamer a fost asociat cu cazul de cancer al Oliviei Pilhar in 1995. Pilhar, la acea vreme in varsta de sase ani, suferea de tumoare Wilms. De frica terapiei conventionale dureroase, parintii Oliviei l-au consultat pe Hamer. El nu a diagnosticat nici un cancer, in schimb a descoperit cateva „conflicte”. Parintii au refuzat terapia conventionala. Pana la urma, guvernul austriac i-a decazut din drepturile de parinti si parintii au fugit din Austria in Spania cu fiica lor, unde era si Hamer. Acolo, au urmat instructiunile lui Hamer despre cum sa isi trateze copilul.
Dupa negocieri care au inclus interventia presedintelui Austriei, parintii au fost convinsi sa se intoarca in Austria. Intre timp, starea de sanatate a Oliviei se deteriorase. Tumoarea crescuse foarte mare, cantarind patru kilograme, umpland cea mai mare parte a cavitatii abdominale si ii apasa pe plamani. Lipsa tratamentului redusese probabilitatea de supravietuire de la 90% la 10%. Dupa un tratament conventional pentru cancer cu chirurgie ordonat de tribunal, a fost aplicata chimioterapie si radioterapie. Olivia s-a recuperat complet si inca traia in 2010. Parintii ei au primit o sentinta de opt luni de inchisoare cu suspendare. Parintii Oliviei sustin inca metoda lui Hamer si detin propriul lor site care explica aceasta metoda din perspectiva lor.”
Acestea sunt informațiile pe care cei interesați le pot găsi, printre altele, despre dr. Ryke Geerd Hamer și Noua Medicină Germanică.
Ceea ce ar putea sări în ochi unui cititor mai atent este faptul că, la sfârșitul prezentării cazului Olivia Pilhar, pe Wikipedia este menționat faptul că tatăl Oliviei, Helmut Pilhar, încă susține metodele doctorului Hamer.
Am avut ocazia să aud această poveste chiar de la Helmut Pilhar în luna august 2011, când am participat la prezentarea Noii Medicini Germanice susținută de acesta:
„Referitor la povestea noastră am scris un jurnal pe care l-am publicat pe internet. Olivia a fost diagnosticată cu cancer, iar la vremea respectivă eu nu aveam nicio legătura cu medicina. Dar încă înainte ca Olivia să fie tratată medical alopat, am aflat de doctorul Hamer. Și la vremea respectivă mi s-a părut mai logică soluția Hamer decât chimioterapia. La vremea respectivă credeam că există acele drepturi ale omului. De fapt nu există. Pentru Olivia chimioterapia era obligatorie. Am fost decăzuți din drepturile de părinți. Am fugit din Austria, trecând prin Germania, Elveția până în Spania. Două luni am fost pe fugă, am fost urmariți de Interpol care ne-a găsit și ne-a arestat în Spania. Pur și simplu ni s-a luat fetița și a fost supusă chimioterapiei. Noi, părinții, am ajuns în fața instanței și am fost condamnați pentru răpire de copil și rănire din culpă. Cazul Olivia este acum un exemplu pentru alți părinți care sunt în aceeași situație. Despre cazul Olivia s-au facut patru filme pentru a-i speria pe părinți. Eram în jurnalele de știri la ore de prime time. Am fost prezentați peste tot. Se întâmpla în 1995 și a fost un spectacol grandios.
Odata cu prima sedinta de chimioterapie, Olivia a avut un stop cardiac datorita acelui soc cauzat de otravuri. A trebuit sa fie reanimata. S-a ales cu fracturi costale in urma reanimarii. Una dintre coaste i-a perforat un plaman, care i-a cedat. A fost tinuta in coma indusa timp de mai multe saptamani. A fost hranita artificial. A avut mai multe cancere. In cele din urma, tumoarea de la rinichi i-a fost extirpata. A fost iradiata. Un sfert de an a suferit aceasta chimioterapie, dar intr-o masura limitata. Nu i s-a administrat morfina si a supravietuit. Si acum medicina alopata face din cazul Olivia un caz reusit, rezolvat. […] Prin vindecare eu inteleg cu totul altceva. Acum Olivia mai are un singur rinichi, este foarte posibil ca din cauza iradierii sa aiba un ovar terminat. S-a ales si cu probleme la ficat. Olivia este foarte slaba. Probabil ca schimburile energetice nu sunt asa cum trebuie. Dar in medicina alopata esti catalogat ca un succes daca supravietuiesti cinci ani. Adica te-au vindecat. Noi am fi procedat cu totul altfel.”
– Helmut Pilhar
Astfel, s-au creat doua tabere, pe de-o parte sustinatorii teoriei dr. Hamer, pe de cealalta parte cei care il acuza pe acesta de sarlatanie
Pentru cei care nu cunosc paradigma Noii Medicini Germanice este dificil sa „simpatizeze” cu una dintre acestea doua, dar cei care au studiat teoriile doctorului Hamer, le-au aprofundat si aplicat in viata de zi cu zi, neavand nici un interes, sustin aceasta Noua Medicina, deoarece exprima niste legi ale naturii logice si coerente.
Dupa o analiza mai aprofundata a naturii umane – iar prin natura umana inteleg atat mostenirea genetica si modul de functionare al organismului uman, cat si conditiile de viata, pornind de la educatie si terminand cu experienta fiecaruia dintre noi – putem intelege si aplica in viata personala aceste legi biologice.
„Adevarul meu nu este neaparat adevarul celui de langa mine. Nici binele meu nu este neaparat binele lui. Iar extremele nu aduc evolutie, pentru ca a alimenta un conflict permanent in care fiecare parte are dreptatea ei nu este nici constructiv, nici benefic pentru societate.”
Indemnul meu este nu de a alege o tabara, ci de a incerca sa cunoastem in profunzime teoriile expuse atat de unii, cat si de ceilalti
Sa incercam sa fim sinceri cu noi insine, sa ne cunoastem mai bine si sa aplicam ceea ce am invatat in functie de experienta noastra, de predispozitiile fiecaruia dintre noi si de afinitatile noastre, fara a uita faptul ca fiecare are dreptul de a crede sau nu in ceva, fiecare are dreptul de a trece sau nu prin anumite experiente. Si nu suntem in masura sa judecam pe nimeni sau in locul nimanui.
